IN MEMORIAM

Flag Counter

Dumitru Munteanu
un scriitor despre și pentru oameni

Prozator, poet, eseist, istoric și publicist literar, Dumitru Munteanu, născut la 25 octombrie 1948, în Telciu, Bistrița-Năsăud, și decedat în 30 decembrie 2021, la Bistrița, a fost un promotor al literaturii din județul Bistrița-Năsăud și fondatorul revistei literare „Litera Nordului” și al Editurii George Coșbuc, editură care a oferit publicului cititor, în cei 30 de ani de existență, sute de volume.

Debutul său literar s-a consumat în anul 1980 cu povestirea „Scaunul”, în revista „România literară”, cu o prezentare a directorului revistei, criticul literar George Ivașcu, iar debutul editorial, în volumul Debut 86, Editura Cartea Românească, în urma obținerii Premiului de debut al editurii mai sus amintite pentru nuvela „Poate muntele”, cu o prezentare a criticului Ion Dodu Bălan și cu o postfață semnată de Mircea Ciobanu.

Prezent în mai multe dicționare, cărți de critică literară și volume colective, Dumitru Munteanu este autorul unei opere impresionante. Iată: George Coșbuc, Poezii uitate, antologie, 1991, (apariția cu nr. 1 a Editurii George Coșbuc); Teatrul din munţi, eseu, Ed. George Coșbuc, 1995; Anotimpul viperelor, roman, Ed. George Coșbuc, 1996; Întemeietorii, roman, Ed. George Coșbuc, 1998; Evanghelia iubirii, antologie de poezie creştină, Ed. George Coșbuc, 1999; Cântările Bisericii, antologie de poezie creștină, Ed. George Coşbuc, 1999; Adevărata putere, roman, Ed. George Coșbuc, 2000; Fratele meu Cain, proză scurtă, Ed. George Coșbuc, 2003; Ultimul înger, roman, Ed. George Coșbuc, 2003; Social-democraţii transilvăneni şi problema naţională, eseu, Ed. George Coșbuc, 2004; Dureri ascunse, proză scurtă, Ed. George Coșbuc, 2004; Clipe furate timpului, publicistică, Ed. George Coșbuc, 2006; În umbra puterii, proză scurtă, Ed. George Coșbuc, 2005; Acel fel de dragoste, proză scurtă, Ed. Ardealul, 2007; Stele ucise, roman, Ed. George Coșbuc, 2007; Istoria credinţei penticostale, vol. I – „Încercările”, Ed. George Coșbuc, 2008; Galaxia luminii - Telciul literar şi artistic, istorie literară, Ed. George Coșbuc, 2008; George Coșbuc - Dincolo de cuvinte, vol.1 „Anii de ucenicie”, 2008; George Coşbuc - Dincolo de cuvinte, vol. 2, „Junețea poetică”, (integrala poeziei de tinerețe coșbuciană), Ed. George Coșbuc, 2009; Pretexte literare, Ed. George Coșbuc, 2009; Al nouălea cer, Antologie a grupării de scriitori „Litera Nordului”, Ed. George Coșbuc, 2009; Dincolo de iubire, versuri, Ed. George Coșbuc, 2009; Istoria credinţei penticostale, volumul II – „Mai strălucitor ca soarele”, eseu, Ed. George Coșbuc, 2009; Scriitori români la frontiera Mileniului III, Dicționar critic, Ed. George Coşbuc, 2009; Peregrin între lumi, jurnal de călătorie, Ed. George Coșbuc, 2011; George Coșbuc - Dincolo de cuvinte, vol. III, „Academicianul”, 2009; Miros de trandafiri sălbatici, proză, Editura TipoMoldova, 2013; Săraca Românie, proză, Editura TipoMoldova, 2013; Comuna Şant, repere monografice interbelice, Ed. George Coșbuc, 2014; „Ard” Pădurile sau Bătălia pentru resurse, proză, Ed. George Coșbuc, 2014; Teatrul Nescris „Constantin Iugan” , vol. I și II, Ed. George Coșbuc, 2014; Ghidul Gospodăriei ţărăneşti din zona montană, Ed. George Coșbuc, 2015; Scrisorile unui anonim, Ed. George Coșbuc, 2015; Să facem cooperative! , Ed. George Coșbuc, 2016; „Revoluţiile” şănţenilor - luptele lor pentru recuperarea pădurilor grănicereşti, Ed. George Coșbuc, 2017; Visuri albe, roman, Ed. George Coșbuc, 2017; Paşi spre lumină, Șanțul literar și artistic - Portrete şi eseuri, Ed. George Coșbuc, 2017; Muntele, eseuri, Ed. George Coșbuc, 2017; Istoria învățământului în comuna Șanț, Ed. George Coșbuc, 2017; Păstoritul alpin în ținutul grăniceresc năsăudean, Ed. George Coșbuc, 2018.

Colaborator al mai multor reviste, dintre care amintim „România literară”, „Tribuna”, „Steaua”, „Mișcarea literară”, „Luceafărul”, „Litera Nordului”, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sibiu, al Uniunii Ziariștilor Profesioniști și al Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud, Dumitru Munteanu a obținut mai multe premii și diplome literare, pe care le reținem: Premiul I la Concursul național de literatură , pentru nuvela „Poate muntele”, București 1983; Premiul II la Concursul de proză „Afirmarea” , Satu Mare, 1984; Premiul „Liviu Rebreanu”, la Saloanele Rebreanu, pentru romanul „Întemeietorii” ; Premiul de debut al Editurii Cartea Românească pentru nuvela „Poate muntele”, 1986; Premiul pentru romanul „Adevărata putere” la Festivalul Naţional George Coşbuc, 2003; Diploma de merit a Societăţii literare „George Coșbuc” , pentru volumul „Constelația luminii”, eseuri, Cluj-Napoca, 2008; Premiul Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud pentru Dicționarul „Scriitori români la frontiera mileniului III”, Bistrița-Năsăud, 2009; Diplomă de Excelență, Clubul Artelor „Solteris” , Constanța, 2010; Premiul special al „Colocviilor George Coșbuc” - Festivalul Național de Poezie „George Coșbuc”, Ediția a XXX-a, pentru trilogia de istorie literară „George Coșbuc - Dincolo de cuvinte”, 2014; Diplomă de Excelență, INCE - Academia Română, 2017 și altele.

Despre cărțile sale au scris nume importante ale literaturii române, cum ar fi George Ivașcu, Ion Dodu Bălan, Constantin Cubleșan, Alex Ștefănescu, Menuț Maximinian, Luca Onul, Sorin Crișan, Tit Liviu Pop, Ion Moise, Ion Buzași, Victor Știr și alții.

Dumitru Munteanu, fiul adoptiv al satului Șanț, așa cum îi plăcea să-și spună, s-a implicat în viața culturală a localității noastre și, după cum rezultă din opera sa publicată, reținută în acest material, a promovat constant valorile cultural-artistice și sociale ale comunei Șanț.

La împlinirea vârstei de 70 de ani, în 2018, într-un interviu acordat cotidianului bistrițean „Răsunetul”, Dumitru Munteanu afirma: Cred că rolul unui scriitor este să scrie cărţi, iar al cititorilor să le citească, dacă doresc. Important este să scrii despre şi pentru oameni, să trezeşti în sufletul acestora sentimente, să-i provoci la căutarea adevărului. Cărţile mele sunt strigăte de durere ale unor adevăruri ce întind şi astăzi degetele de sub straturi numeroase şi groase de moarte, minciună şi de indiferenţă. Aceasta vorbind despre trecut. Dar cu aceeaşi unitate de măsură am tratat în cărţile mele şi viaţa socială, politică şi literară de astăzi, asumându-mi riscurile respective, deoarece este ştiut că noi, cei de astăzi, suntem atât de sensibili şi de importanţi, încât nu suportăm decât laudele!



Leon-Iosif GRAPINI



EUGEN ALBU
(1940 - 2022)

În 23.01.2022, Cenaclul Satiricon al Epigramiștilor Clujeni a pierdut pe marele epigramist și om de spirit, EUGEN ALBU.

În 27 aprilie ar fi împlinit 82 de ani.

A fost membru al Cenaclului Satiricon din 1987, președinte, în perioada ianuarie 2013 - octombrie 2020, apoi, președinte de onoare.

A fost membru fondator al Uniunii Epigramiștilor din România și membru al Ligii Scriitorilor Români, din 2017.

Senior al Cetăţii Cluj-Napoca, din 2011.

„Cetăţean de Onoare” al localității natale - Geoagiu de Sus, jud. Alba.

A publicat 16 volume și a apărut în aproximativ 60 de volume colective – antologii de gen.

A obţinut cca 140 de premii la diverse concursuri, a făcut parte din diferite jurii şi a prefaţat mai multe cărţi de epigramă.

Prezent în reviste de gen, la Radio Cluj, Televiziunea Cluj, emisiunea „Radio duminica” (ani buni), prezenţă permanentă în presa locală - ,,Făclia de Cluj”, cotidianul ,,Ştirea”, timp de 4 - 5 ani, „Monitorul de Cluj” (zilnic), vreme de 2 ani.

La împlinirea vârstei de 75 de ani, Liga Scriitorilor Români i-a conferit distincția „Virtutea Literară”.

Nu-l vom uita niciodată!


Din creațiile maestrului


PLEDOARIE PENTRU UN ZÂMBET
Chiar dacă-i mare sărăcie,
Propun ca - totuși - să zâmbim,
Că și mai rău n-o să mai fie,
Decât în caz că mai trăim.

AUTOAPRECIERE
Am început să-mi par suspect
De câte ori mă studiez,
Că nu-mi găsesc niciun defect
...Cam asta-i tot ce-mi reproșez.

MIE, PURTĂTOR DE BASTON
Mă doare fiecare os
Și umblu-ngrozitor de greu,
Da-i mulțumesc lui Dumnezeu,
Că mi-e bastonul sănătos
.
MIE
De când mănânc doar coji de pâine,
Am sentimentul că sunt câine
Și, consultând, un psihiatru,
S-a și mirat ce bine latru.

AZI, ÎN ȚARĂ
Poporul e tot mai flămând,
Iar țara este la răscruci,
C-au pus-o domnii pe butuci
...acuma și butucii-i vând.

LA IMAGINARA MEA
ÎNMORMÂNTARE
Am fost atât de fericit
Văzând cât e de lăudată
Persoana mea când am murit,
Că m-aș mai fi născut o dată.

AUTOEPITAF
Am fost în viață mort de beat,
Adesea, mort după vreo fată,
Chiar mort de dor, fiind plecat,
Dar ca acuma, niciodată.

Grigore COTUL





www.acris.ro ©Grigore Cotul. Toate drepturile rezervate.